Prima zi de grădiniță… și bebe care avea alte planuri „O zi mică, un pas mare”
O zi mică, un pas mare” Dimineața începea cu emoții. Cea mare era pregătită: rochiță aleasă cu grijă, părul prins frumos, ghiozdănelul nou care strălucea de mândrie.Eu încercam să par calma dar în sufletul meu era un mic uragan. Bebe, în schimb, era într-o stare… artistică.Adică voia să atingă tot, să tragă de tot și să comenteze la tot.Cea mare își punea ghiozdănelul pe umeri.Bebe o privea cu ochii mari și, evident, voia și el ghiozdan. Așa că a început să tragă de al ei. – „Mami, spune-i să nu-mi ia ghiozdanul!” – „Mami, vreau și eu!” – „Mami, el plânge!” Am inceput sa respir adânc. Era doar ora 8 și deja simțeam că am trăit o zi întreagă. Drumul spre grădiniță Cea mare mergea emoționată. Bebe, în brațele mele se zvârcolea ca un ghem de energie pură. – „Mami, jos!”– „Mami, sus!” – „Mami, vreau în brațe!” – „Mami, nu vreau în brațe!” Il tineam,il mutam,si mai ca il reasamblam ca pe un puzzle viu. La poarta grădiniței Când am ajuns, cea mare s-a oprit.Brusc, curajul e...